Cine suntem Contact Home - Chirurgia Laparoscopica Intrebari frecvente Forum  
Anestezia Cursuri Articole Standarde Foto - Video Links Endoscopia

Ce este chirurgia laproscopica? Cu ce se ocupa si cu ce difera fata de chirurgia clasica?

In principiu raspunsurile la aceste 2 intrebari ar trebui sa fie suficiente in a ne lamuri curiozitatile  primare fata de subiectul in discutie. Medici fiind, am auzit de multe ori pacientii inteband de operatii “cu laser”, “cu lumina”, “pe televizor”, “fara taietura” sau chiar ca laparoscopia nu este o modalitate de a opera, ea tratand in mod miraculos, fara sa se stie exact  cum, tot felul de boli intr-un mod absolute exceptional. Noi suntem aici, scriem aici tocmai pentru ca gradul de cunoastere si informare la nivel global, in populatie sa cresca. Noi credem  ca pacientii trebuie informati corect si fara infatuare despre ceea ce urmeaza sa li se intample.  Suntem de parere ca pacientii informati sunt o necesitate si ca numai astfel vom creste indirect si gradul de educatie medico-sanitara fara de care gradul de civilizatie nu are cum sa se imbunatateasca.
Chirurgia laparosocpica nu este o alta  chirurgie. Este doar o alta modalitate de a face aceeasi chirurgie ca si pana acum. Ea urmareste aceleasi scopuri obtinand acealeasi finalitati. Ce difera? Difera drumul pana la finalitate. Chirurgia laparoscopica a construit un alt drum, mai usor, mai modern si mai civilizat. Operatiile se desfasoara  in linii mari ca si in chirurgia clasica. Noul este adus de modalitatea practica de a trata tesuturile, de a vizualiza planurile anatomice, astfel obtinand acealasi rezultate, daca nu mai bune, prin mijloace mult mai convenabile, atat pentru pacienti cat si pentru medici. Castigul este dupa cum spuneam de ambele parti. Medicii opereaza mai repede, mai usor si mai bine in primul rand pentru ca vad mai bine structurile anatomice , gratie sistemului optic performant. Pacientii se simt mai bine mult mai repede. Ei resimt mult mai putin impactul sever al efortului depus de organism in a face fata stresului chirurgical. De ce? E simplu. Pentru ca stresul chirurgical in chirurgia laparoscopica este mult mai mic. Organism depune un efort mai mic astfel incat se reface mai repede si cu costuri biologice mai scazute. Rezultatul vizibil este usor de observat. Recupererea este mult mai rapida iar reinsertia sociala de asemenea. Un alt avantaj este posibilitatea de a opera situatii mai dificile la pacienti cu tare biologice importante: varstnici, cu suferinte importante asociate. Categorii la care chirurgia clasica era insotita de riscuri mari sau chiar contraindicata.

Principii
Chirurgia laparoscopica a transformat manipularea directa a tesuturilor in manevrarea acestora prin intermediul unor intrumente lungi, subtiri si mult mai atraumatice. In loc de inciziile lungi ce traversau diferite zone anatomice acum utilizam incizii mici 5 – 15 mm prin care prin intermediul trocarelor se introduc instrumetele. Vizualizarea organelor se face pe diferite ecrane (monitoare).

Istoric
Chirurgia laparoscopica, a treia si ultima revolutie a secolului trecut dupa aplicarea descoperirea antibioticelor si transplantul de organe, are o istorie deopotriva lunga si interesanta. Lasand la o parte ideile doctorilor antichitatii (unele dintre ele teribil de ingenioase, le lipsea doar ajutorul tehnologiei) si revenind in timpurile modernitatii se poate spune ca laparoscopia a inceput in 1901 si inca din doua puncte. in acelasi ani, independent unul de celalalt, un chirurg german, Georg kelling si un ginecolog rus,  Dimitri Oskarovich  Ott, au realizat de fapt primele ”vederi” ale cavitatii abdominale, fara sa recurga la incizia abdomenului. Germanul a denumit aceasta Koeliscopia ( de la grecescul koilia – pantece) si primul pacient a fost un caine. Interesant este ca a introdus aer in cavitatea periotneala pentru a indeparta organele unele de altele. Rusul a folosit (logic) un dispozitiv utilizat de ginecologi, un speculum vaginal si lumina reflectata de o oglinda si a denumit manevra Ventroscopie (de la latinescul venter – pantece).

 

Urmatoarea etapa a fost foarte importantpa si ea este legata de numele unui suedez, Hans Christian Jacobeus, care nici macar nu era de formatie chirurg ci internist. El a extins privirea in interiorul corpului uman de la abdomen la torace, realizand primele toracoscopii. A inceput in 1910 si un an mai tarziu realizase deja 115 examinari la 72 de pacienti. Au inceput si primele controverse publicistice avand ca protagonisti pe Jacobeus si pe Kelling, cu privire la paternitatea metodei. Jacobeus publica in octombrie 1910un articol cu primele succese (Uber die Moglichkeiten, die Zystoscopie bie Untersuchung seroser Hohlungen anzuwenden. Munchener medezinische Wochenschrift) si Kelling ii contest prioritatea.


in replica Jacobeus afirma ca n-a avut cunostinta de realizarile lui Kelling si ca, oricum,acesta nu a prezentat nici o dovada a celor realizate de el. . De altfel vom mai remarca multe controverse de-a lungul timpului referitor in special la prioritatile in domeniu.
Chirurgia laparoscopica a fost de la inceput si continua sa fie dependent total de suportul tehnologic. in contrast evident cu ramura asa zis clasica a chirurgiei, care este posibil de infaptuit (si chiar a fost in conditii extreme, in lagar sau pe front) cu mijoace tehnice minimale.
Istoria ei este asadar si o istorie a descoperirilor tehnologice. La inceput distensia cavitatii peritoneale (care asigura camera de lucru) se realize prin insuflare de aer filtrate, fie direct din plamanii doctorului fie cu ajutorul unei pompe manuale.

in 1966 Kurt Semm (medic si inginer) realizeaza primul dispozitiv de insuflare automata si in 1967 introduce in loc de aer dioxidul de carbon (recomandat de Richard Zollikoffer inca din 1924), gaz care se foloseste si azi. Semm folosea termenul de pelviscopie si a jucat un rol foarte important in dezvoltarea si promovarea chirurgiei laparoscopice.
Tot legat de aspectul tehnologic este obligatorie mentionarea profesorului Harold H. Hopkins, un optician englez si a studentului sau N.S. Kapany, care au inventat in 1952 doua elemente fundamentale ale lantului imagistic utilizat la orice procedura endoscopica: sistemul de lentile-bagheta (rod-lens system)  si fibrele optice. in 1985 Circon Corporation realizeaza suportul tehnic pentru ca imaginea color sa fie proiectata pe un monitor. in absenta acestuia chirurgul era nevoit sa priveasca direct prin lentil telescopului, pozitia fiind extrem de incomoda.

Paralel cu aceste achizitii tehnologice s-au realizat diverse procedure chirurgicale, in special in domeniul chirurgiei ginecologice. De altfel, cu putine exceptii, mult timp laparoscopia a fost utilizata doar in domeniul chirurgiei ginecologice. Astfel in 1941 F.H. Power si A.C. Barnes realizeaza primele sterilizari tubare prin electrocoagulare, in 1944 A. Decker introduce culdoscopia (explorarea cavitatii peritoneale cu telescopul introdus prin fundul de sac posterior al vaginului si tot in 1944 Raoul Palmer utilizeaza laparoscopia pentru diagnosticul cauzelor de  sterilitate la femeie.
Dar meritele cele mai mari la dezvoltarea laparoscopiei ginecologice apartin, probabil in egala masura, unui german, Profesorul Kurt Semm si unui american, Profesorul Harry Reich.

De numele lui Semm sunt legate  primele proceduri pe cale laparoscopica de adezioloza, ovariectomie, salpingotomie, salpingectomie, tehnici de endocoagulare pentru hemostaza, pelvi-trainer-ul, prima histerectomie asistata laparoscopic si prima apendicectomie (pentru care a fost puternic contestat initial).
Realizarile lui Harry Reich nu sunt cu nimic mai prejos:

  • 1976 – prima ovariectomie cu electrocauterul
  • 1978 – prima excizie pt. endometrioza ovariana
  • 1988 – prima histerectomie laparoscopica
  • 1988 – prima limfadenectomie pelvina
  • 1994 – prima excizie pt. endometrioza cu rezectie rectala (cu stapler circular)
  • 1994 – prima ligatura fetoscopica de cordon ombilical la gemeni

(sarcina de 19 sapt.)
Dar impunerea laparoscopiei ca metoda revolutionara in chirurgie s-a datorat colecistectomiei. in 1987 Philip Mouret efectueaza la Lyon prima operatie de extragere a veziculei biliare pe cale laparoscopica. Impactul a fost deosebit de rapid, in 1992 colecistectomia laparoscopica era intitulata deja standard de aur in tratamentul litiazei veziculare. Dar acest lucu nu s-a petrecut fara neincrederea initiala care insoteste orice mare deosebire. J. Barry McKernan, care a efectuat prima astfel de operatie in SUA, povesteste ca toti doctorii prezenti la un simpozion in care el a prezentat o caseta cu aceasta operatie au izbucnit in ras si l-au crezut pur si simplu nebun. De altfel si Semm a fost considerat astfel de colegii lui germani, inca si mai inainte de McKernan.
De aici incolo lucrurile s-au succedat cu repeziciune si intr-un decurs de cativa ani, intr-o explozie de entuziasm si inventivitate, au fost realizate marea majoritate a procedurilor de chirurgie abdominala.
Abordul herniilor inghinale

  • SCHULTZ 1990 - primul procedeu integral efectuat pe cale laparoscopica; initial cu o mesa plicaturata si ulterior prin introducerea unei mese desfasurate in spatiul properitoneal

Abordul laparoscopic al rinichiului

  • 1990  - Robert Clayman -  prima nefrectomie laparoscopica transperitoneala la o femeie de 85 de ani cu dg. de oncocitom

1990 - abordul patologiei colo-rectale

  • IUNIE 1990 - MOISES JACOBS  -  HEMICOLECTOMIE DREAPTA
  • OCTOMBRIE 1990 - DENNIS FOWLER - REZECTIE SIGMOIDIANA
  • 14 NOIEMBRIE 1990 - JOSEPH UDDO -  REINTEGRARE COLICA
  • DECEMBRIE 1990 - PATRICK LEAHY   -   OPERATIA DIXON

1991

  • C.Y. LIU – tratamentul laparoscopic al incontinentei urinare de efort

1991 – abordul laparoscopic al patologiei gastrice

  • KATKHOUDA - seromiotomia gastrica
  • BAILEY si ZUCKER in SUA. - vagotomie selectiva anterioara cu vagotomie posterioara tronculara
  • BERNARD DALLEMAGNE din Liege, Belgia  - vagotomia inalt selectiva ant. si post. pt. ulcer
    • fundoplicatura Nissen pt. BRGE
  • S. SHIMI – operatia Heller
  •  PETER GOGH din Singapore – gastrectomia cu gastro-jejuno-anastomoza tip Billroth II (10 februarie 1992)

1992 abordul glandelor suprarenale

  • MICHAEL GAGNER

Si lista poate sa continue pentru fiecare procedura in parte. Avantajele incontestabile ale metodei au determinat ca lucrurile sa nu se opreasca in stadiu de pionierat sau sa fie apanajul unor centre exclusiviste. La scurt timp dupa primele descrieri au fost raportate serii din ce in ce mai lungi de ca cazuri rezolvate prin aceasta metoda. Evident ca au aparut si primele complicatii dar frecventa lor a fost de la inceput comparabila cu a metodei clasice si ulterior, pe masura ce experienta fiecarui chirurg crestea si suportul tehnologic era mai performant, rata complicatiilor devenea din ce in ce mai mica.

CHIRURGIA LAPAROSCOPICA | chirurgie , chirurgie laparoscopica , laparoscopie , colecistectomie , minim-invaziva , medic chirurg , chirurgie , spital ,
medicina , doctor, doctori , spitale


chirurgia laparoscopica - 2009                                                                                                                                                                                                               realizat de smartquickcommunication
Home - Chirurgia Laparoscopica