Chirurgia laparoscopica a inregistrat succesul si recunoasterea generala intr-un timp atat de scurt doar datorita avantajelor sale indiscutabile. Un rol extrem de important l-au avut pacientii care au sesizat repede principalele avantaje din punctul lor de vedere si au cerut doctorilor sa-i opereze pe aceasta cale.
Avantajele chirurgiei laparoscopice din perspectiva pacientilor
Inciziile mari necesare expunerii regiunii anatomice dorite si introducerii mainilor chirurgului au fost inlocuite de micile incizii, de 5mm sau de 10 mm, prin care se introduc instrumentele laparoscopice. Vederea in interiorul abdomenului este realizata de catre telescop, un instrument dotat cu lentile optice care mareste imaginea de pana la 10 ori. Sistemul video preia aceasta imagine si o transmite monitorului, care in variantele moderne are o rezolutie inalta (High definition – HD), ceea ce inseamna posibilitatea de a observa toate detaliile anatomice dorite. Micile incizii inseamna o agresiune chirurgicala mult redusa asupra organismului, in special la nivelul muschilor abdominali (si de fapt a intregului perete abdominal anterior). De aici rezulta majoritatea avantajelor pentru pacient:
- Durere postoperatorie redusa. Nivelul de durere perceput dupa operatie este diferit de la un individ la altul dar nu incape indoiala ca laparoscopia ofera pacientilor un nivel mult mai redus al intensitatii durerii si ca aceasta dureaza mult mai putin dupa operatie, practic ore in loc de zile.
- Refacere postoperatorie rapida. Durata spitalizarii s-a redus considerabil (de exemplu in cazul colecistectomiei laparoscopice durata medie de spitalizare este de 2 zile postoperator in timp ce in cazul efectuarii operatiei pe cale deschisa ea este de 7 zile).
- Reinserie sociala rapida. In medie cu 2 saptamani mai repede decat in cazul chirurgiei clasice
- Posibilitatea efectuarii de efort fizic intens mai repede. Datorita faptului ca lipseste marea incizie abdominala riscul producerii unei eventratii postoperatorii (ceea ce popular este denumita ruperea operatiei) scade foarte mult. In conditiile in care nivelul de durere postoperatorie este minim sau absent reluarea activitatilor fizice intense se poate face la 2 saptamani postoperator (fata de o medie de 3 luni in cazul vechii metode). Acest lucru face ca metoda laparoscopica sa fi fost inca de la inceputurile ei indicata la sportivii de performanta.
- Rezultat estetic mai bun. Cicatricile postoperatorii sunt evident mai mici si rezultatul cosmetic este mult mai bun. In cazul in care conteaza foarte mult aspectul estetic postoperator se pot utiliza instrumente cu diametru mai mic, de 2 si 3 mm (metoda se numeste minilaparoscopie).
Punctul de vedere al echipei anestezico-chirurgicale
- Vedere mai buna a campului operator. Sistemele video actuale ofera o imagine de o calitate ireprosabila, mult peste ceea ce poate oferi vederea cu ochiul liber din chirurgia deschisa. Acest lucru este mai evident pentru regiuni anatomice ascunse, cum este esofagul abdominal in cazul herniilor hiatale, rectului pentru chirurgia tumorilor acestei regiuni, glandele suprarenale, etc.
Un dicton cu larga raspandire printre chirurgi spune ca „trebuie sa vezi bine ceea ce faci ca sa faci bine ceea ce vezi”.
- Durata mai redusa a interventiilor chirurgicale. In etapa actuala si pentru echipe cu experienta in chirurgie laparoscopica nu incape indoiala ca procedurile laparoscopice dureaza, in medie, mult mai putin decat cele clasice. Acest lucru se datoreaza in special absentei timpului parietal, adica a efectuarii inciziei si mai ales a suturarii ei.
- Pierderea mai redusa de sange intraoperator
- Agresiunea imunologica mai mica. Aceste aspect este foarte important la pacientii cu cancer si la cei care au si alte afectiuni severe, pe langa cea pentru care au trebuit sa fie operati.
- Mobilizarea mult mai rapida postoperator. Datorita acestui lucru rata complicatiilor severe postoperatorii a scazut foarte mult. Un om, mai ales daca este in varsta sau fumator, poate dezvolta complicatii severe pulmonare daca este imobilizat la pat multe zile. Uneori aceste complicatii pot fi mortale. O alta complicatie cu potential letal si care are printre cauze imobilizarea prelungita este trombembolismul pulmonar(TEP) (cheaguri de sange care se formeaza in vene si care sunt antrenate in circulatia venoase si ajung in plamani). Prevenirea acestei boli foarte grave se face prin medicatie corespunzatoare (anticoagulante de tipul heparinelor cu molecula mica sau heparina clasica), folosirea in cazuri de risc crescut a dispozitivelor de compresie secventiala pe masa de operatie (foarte utile la pacientii care sufera de obezitate morbida sau cu varice), hidratare corespunzatoare dupa operatie si mai ales reluarea cat mai rapida a mobilizarii pacientului.
Cazuri speciale
- Abordul herniilor inghinale si eventratiilor postoperatorii. In aceste situatii diferentele intre laparoscopie si chirurgia clasica sunt inca si mai mari, deoarece afectiunea care necesita interventie chirurgicala este chiar la nivelul peretelui abdominal, adica acolo unde laparoscopia ofera o agresiune minima. Refacerea peretelui abdominal se face cu ajutorul plaselor speciale de protezare abdominala dar in cazul laparoscopiei nu este nevoie sa tai peretele pentru a introduce plasa respectiva. Rata complicatiilor postoperatorii si mai ales a recidivelor de hernie sau eventratie este incomparabil mai mica dupa chirurgie laparoscopica decat dupa cea clasica.
- Pacientii cu obezitate morbida. La aceasta categorie speciala de pacienti avantajele laparoscopiei sunt inca si mai mari. Pe de o parte inciziile necesare in aceste cazuri trebuie sa fie mai mari, pe de alta parte refacerea postoperatorie a lor este mult mai dificila, procentul de complicatii de orice natura fiind semnificativ crescut (riscuri mult mai mari de trombembolism pulmonar, de infectare a plagilor, de eventratii postoperatorii, etc).
LIMITELE CHIRURGIEI LAPAROSCOPICE
Argumentia prezentata mai sus conduce, as spune firesc, la ideea ca este indiscutabil mai bine, din orice punct de vedere am privi problema, daca o operatie poate fi facuta pe cale laparoscopica fata de varianta deschisa. In mod cinstit trebuie sa ne punem problema daca acest lucru este valabil pentru orice operatie si mai ales pentru orice pacient si de catre orice echipa chirurgicala?
Raspunsul este cu siguranta ca nu, nu este valabil pentru orice situatie. In primul rand anumite proceduri de chirurgie abdominala sunt, cel putin in etapa actuala a dezvoltarii chirurgiei, mai potrivit de a fi efectuate pe cale deschisa.
a. Este cazul rezectiilor gastrice sau pancreatice pentru cancer, de exemplu. Cu toate ca au fost efectuate pe cale laparoscopica si aceste procedee, adica din punct de vedere tehnic este posibil, totusi ele nu au intrat in practica curenta, in primul rand datorita complexitatii lor.
b. De asemenea transplantul de organe se efectueaza pe cale deschisa. O mentiune aparte trebuie facuta la recoltarea de rinichi in vederea tranplantarii de la dontaori, aici metoda laparoscopica prezentand avantaje.
c. O alta situatie o reprezinta chirurgia de urgenta, in care laparoscopia poate fi foarte utila in anumite situatii (dubii de diagnostic, sarcina extrauterina rupta fara soc hemoragic, ulcer perforat recent, etc) dar poate fi imposibil de efectuat in alte situatii (peritonite vechi, ocluzii intestinale, hernii strangulate, etc).
De fapt, pentru fiecare caz in parte, trebuie evaluate in mod cinstit riscurile si beneficiile fiecarei metode. Ca regula generala ramane valabila ideea ca laparoscopia este indiscutabil mai buna dar exista si numeroase exceptii importante. |